Sau nucă de cocos în dulcea limbă românească. Ador fructul(e corect nu?) ăsta. Nu numai că miroase divin, şi e şi foarte gustos. Iar celebrul lapte de cocos e un deliciu. Singurul lui „defect” este faptul că e aproape imposibil să-l spargi frumos. În sensul că tata a spart o farfurie încercând s-o spargă. Ce să-i faci dacă mie îmi trebuie lapte de cocos. 😀 Să nu uit să-i mulţumesc Antoniei pentru coconut, rămân profund îndatorată! >:D<
Deea C 