Mergem la circ?

Standard

Joia trecută, când mă aflam prin oraş, m-am „întâlnit” cu un nene care mi-a dat o hârtie. „Hai mâine la circ” mi-a zis. Nu i-am dat prea mare importanţă aşa că am trântit hârtiuţa în plasă şi mi-am continuat drumul către casă. Hârtia respectivă era un fel de cupon de reducere, prin care două persoane puteau să intre pe baza unui singur bilet.

Când am ajuns acasă şi i-am zis lu’ soră-mea de circ, era clar că aveam să mergem. La cât de mult s-a entuziasmat nu puteam să-i zic că nu mergem. La cei 13 ani ai ei nu a fost niciodată la circ şi sincer, nici eu nu-mi amintesc prea multe despre prima mea dată când am fost. Aşa că ne-am dus.

La intrare ne-a întâmpinat o armată de pitici şi părinţi, toţi vrând să vadă „ANIMALELEEEEEEE”. Ne procurăm noi două un belet, intrăm în cortul ăla ca o seră(era deosebit de cald) şi aşteptăm. La un moment dat îşi face apariţia în arena circului o tanti blondă, trecută de 40 de ani şi cu voce de Corina Chiriac(tipa aia care prezintă Să vă amintiţi duminica pe Naţional TV). Adică o voce ce te zgâria efectiv pe creier. Îţi intra pe o ureche, străbătea encefalul, percepeai durerea şi ieşea pe cealaltă ureche. Groaznic!

Întregul show a început cu un număr de… îmi scapă cuvântul. În fine, era o tipă tinerică pe care o chema Jessie şi s-a agăţat de nişte perdele legate de vârful cortului şi tot făcea scamatorii în aer, cu perdeaua. Sper că v-aţi prins. După ce fata şi-a terminat numărul intră în scena Emilio, cel mai nepriceput clovn pe care le-am văzut în viaţa mea. Toate numerele lui erau de umblutură, erau prosteşti şi chiar tâmpite pe alocuri. Şi eu puteam să clocesc în mintea mea ceva mai interesant. Primul lui număr a constat în mersul pe o sfoară de pe jos, iar al doilea ceva cu aruncări de cuţite, însă înfipte în lemn de un alt tip.

A mai fost un număr de iluzionism care pot să zic că a fost cel mai tare. Nici acum nu pot să-mi dau seama cum tipul ăla, Carlos de España dacă nu mă înşel, a reuşit să le facă pe tipele alea să dispară în nişte cutiuţe. Apoi a urmat un număr cu reptile. Să ştiţi că, dacă până atunci reptilele îmi erau indiferente, acum nu-mi plac de nicio culoare. Mi se face pielea găinii numai când mă gândesc. Au fost aşa: un piton, încă un şarpe verde, mai mic şi mai periculos, o iguana(chhh!) şi trei crocodili: mic, mai mare, şi mai mare. Crocodilul ăla mare la un moment dat a luat-o la fugă înspre prezentatoare iar nebuna aia a zbierat tare în microfon după „îmblânzitor” să vină să-şi ia animalu’. Cred că şi pe crocodil îl enerva baba şi şi-a zis ceva în genu’ în gând „I’m gonna get you bitch!”.😀

Apoi au fost nişte numere cu cai, o lamă, o cămilă, ponei, tigri şi lei şi nişte tipi cu nume spaniole. A mai fost şi un fel de scenetă „la restaurant” care pot zice a a fost destul de amuzantă. Însă faza care a făcut toţi banii a fost faptul că s-a luat curentul în mijlocul spectacolului. Pană de curent, de la Electrica citire.

Sincer, nu a fost cine ştie ce toată povestea asta. Nu m-au impresionat aproape deloc. La câtă reclamă şi-au făcut, credeam că o să fie mult mai interesant. Însă mna, la vârsta pe care o am cam greu. Şi nu, nu pentru că sunt bătrână pentru că nu sunt şi-mi iubesc vârsta. Zic în raport cu ceilalţi spectatori, prichindeii. Eh, măcar am făcut-o şi pe asta. Da mă, am fost la circ! (dar nu au vrut să mă ia cu ei 😀)

Poza nu e cine ştie ce pentru că e făcută cu telefonul, însă here you are!

One response »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s