Scrisoare?

Standard

Un dor nebun să-ţi scriu m-a cuprins, să-ţi scriu… o scrisoare. Însă oricât de mult aş încerca să găsesc cuvintele potrivite, oricât m-aş chinui să le aranjez astfel încât să sune cât mai melodios, oricât mi-aş dori ca tu să citeşti aceste rânduri… nu pot! Nu pot să ţi-o trimit!

Scrisul îmi e strâmb căci mă grăbesc să aştern pe hârtie tot ce îmi trece prin minte acum. Rândurile sunt imperfecte iar paginaţia dezastruoasă. Am uitat până şi formulele de început şi sfârşit. Nu cred că ai putea înţelege vreodată tot ceea ce eu vreau acum să-ţi spun, tot ce am pe suflet.

Ştiu că nu ţi-ar păsa de niciunul dintre aceste lucruri, pentru că nu te laşi sedus de detaliile insignifiante, ci de întregul pesaj. Însă, cum ai putea să te înţelegi cu un artist imperfect, cu un om ca oricare altul, cu calităţi dar… şi cu defecte? Cum poţi să-ţi faci timp să mă înveţi tot ce e bun şi să încerci să îndrepţi tot ce am făcut rău?

Spune-mi cum ajunge sculptura să-l şlefuiască pe sculptor şi cum proverbul îl învaţă pe înţelept. De ce este cerul albastru, iarba verde iar sufletul tău atât de curat? De ce viaţa se numără în ore, minute, secunde şi nu în iluzii, speranţe şi amintiri?

Prin ce uneltire a destinului drumurile noastre s-au intersectat, nu ştiu şi nici nu cred că voi afla vreodată. Însă mă bucur, mă bucur asemeni unui copil căruia i-ai dat o ciocolată sau unui câine căruia tocmai i-ai aruncat un os. Mă bucur! Hai, bucură-te şi tu alături de mine şi ajută-mă să-mi termin scrisoarea. Scrisoarea noastră.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s